- irosí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. irosésc, imperf. 3 sg. iroseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. iroseáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
irosi — IROSÍ, irosesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) consuma făcând risipă, a (se) cheltui în mod uşuratic, a (se) împrăştia în exces; a (se) pierde, a (se) risipi. ♦ refl. (Despre oameni) A depune eforturi (mari şi) inutile într o anumită direcţie. –… … Dicționar Român
cheltui — CHELTUÍ, cheltuiesc, vb. IV. tranz. 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. 2. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Din magh. költeni.… … Dicționar Român
pierde — PIÉRDE, pierd, vb. III. I. 1. tranz. A nu mai şti unde se află, unde a pus, unde a rătăcit (un bun material). ♢ expr. A( şi) pierde şirul = a se încurca, a se zăpăci; a nu mai avea continuitate (în vorbire, scris, gândire). 2. tranz. A nu mai… … Dicționar Român
risipi — RISIPÍ, risipesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A arunca sau a cădea în toate părţile; a (se) împrăştia. 2. tranz. A cheltui fără socoteală; a irosi bani, averi. 3. refl. (Despre oameni) A se răspândi în toate părţile; a se răzleţi, a se răsfira. ♦… … Dicționar Român
păpa — PĂPÁ, pap, vb. I. tranz. 1. (În graiul copiilor) A mânca. ♢ Compus: papă lapte s.m. invar. = persoană lipsită de energie, de iniţiativă; om bleg, nătăfleţ. 2. fig. (fam.) A irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.). – lat. pappare. Trimis de… … Dicționar Român
părădui — PĂRĂDUÍ, părăduiesc, vb. IV. (reg. şi fam.) 1. refl. (Despre construcţii, mobile etc.) A se dărăpăna, a se degrada, a se strica, a se ruina. 2. tranz. A risipi, a irosi, a distruge bani, averi etc. – et. nec. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa … Dicționar Român
topi — TOPÍ, topesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A trece sau a face ca un corp să treacă, prin încălzire, din stare solidă în stare lichidă; a (se) lichefia. ♦ refl. A şi pierde consistenţa, a se muia (sub efectul căldurii). ♦ tranz. şi refl. fig.… … Dicționar Român
iroseală — IROSEÁLĂ, iroseli, s.f. Faptul de a (se) irosi; risipă. – Irosi + suf. eală. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 IROSEÁLĂ s. v. irosire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime iroseálă s. f., g. d. art. irosélii; … Dicționar Român
irosire — IROSÍRE, irosiri, s.f. Acţiunea de a (se) irosi; împrăştiere încetul cu încetul; risipire, cheltuire (excesivă şi inutilă). – v. irosi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IROSÍRE s. 1. v. cheltuire. 2. iroseală, pierdere, risipă,… … Dicționar Român
istrăvi — ISTRĂVÍ vb. v. irosi, pierde, risipi. Trimis de siveco, 25.10.2008. Sursa: Sinonime istrăví ( vésc, ít), vb. – A cheltui fără rost, a risipi, a irosi, a toca banii. sl. sŭtraviti (Cihac, II, 151; Tiktin; DAR). Probabil a influenţat asupra… … Dicționar Român